Date fizico-geografice

 
Relief. Sub aspectul reliefului evidenţiem potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri, situându-se în zona de piemont a unităţii denumită Culmea Codrului, care la rândul ei se înscrie în cadrul Platformei Sălăjene nordice. Astfel, relieful este alcătuit din dealuri şi coline care în majoritatea cazurilor depăşesc 20 grade cu excepţia luncilor situate pe lângă valea Maja, râu care străbate localitatea pe direcţia sud-est, nord-vest, cu un debit de apă care creşte în perioada ploioasă a anului şi pârâul Cerna care se varsă în Crasna. Aceste lunci sunt folosite ca fâneţe naturale.
Cercetările geologice efectuate în anii 1985-1988 au scos în evidenţă faptul că în subsolul teritoriului comunei Bogdand se găsesc straturi de cărbune exploatabile. În anul 1987 a fost începută o investiţie pentru exploatarea cărbunelui, investiţie care din motive tehnice şi financiare a fost abandonată în cursul anului 1990.
 

Clima. Zona în care se află situată comuna Bogdand se caracterizează printr-un climat temperat -oceanic caracteristic vestului ţării, fiind şi la adăpostul lanţului carpatic, ceea ce imprimă un climat cu ierni blânde şi umede şi veri calde şi umede. În aceste condiţii izoterma medie caracteristică lunii ianuarie este de -30C , iar pentru luna iulie de 18-200 C. Aceste temperaturi sunt favorabile culturilor de câmp, arborilor fructiferi, etc.
Precipitaţiile înregistrate sunt cuprinse între 600-2500 mm/mp, în special primăvara şi vara, iar ploile torenţiale declanşează revărsări şi schimbă cursul apelor.
Predomină vânturile de vest şi cele de nord-vest, care aduc mase de aer cald şi umed, iar uneori aceste invazii de aer cald în timpul iernii accelerează topirea zăpezilor şi creşterea nivelului apelor.
Calitatea aerului în zona comunei este influenţată, pe lângă particulele în suspensie rezultate de pe caldarâmul străzilor care nu au pavaj corespunzător, de prezenţa produselor de ardere rezultate la arderea combustibililor solizi în sobele locuinţelor individuale.

 

Solul în general este podzolic, teren greu cu apă freatică în cea mai mare parte la adâncimi mici şi chiar la suprafaţă, supus eroziunilor.
Solurile sunt favorabile culturilor de porumb, grâu, floarea-soarelui, secara, orz, cartofi, fasole, viilor, pomilor fructiferi şi păşunilor.

 

Vegetația. Pădurile din etajul dealurilor au o compozitie floristica variată cuprinzând speciile lemnoase aşa cum sunt cunoscute de localnici: gorun, cer, carpen, fag, jugastru, frasin, paltin, plop. Plantele din flora spontana sunt deosebit de variate, de la buruieni la păiuşuri. Amintim câteva plante din peisajul floristic: vioreaua, toporaşii, iarba câmpului, trifoi, sunătoarea, leurda, brebenei, moşuti, fraga de câmp şi de pădure până la laleaua pestriţă.

 

Fauna. Cuprinde animale ca: mistreţul, căprioara, cerbul carpatin, lupul, vulpea, veveriţa, iepurele, viezurele, jderul, iar ca păsări: mierla, ciocănitoarea, pupăza, bufniţa, fazanul, graurul, uliul, cioara, coţofana, privighetoarea,s.a.

 

Riscuri naturale. S-au identificat 6 zone în satele Bogdand şi Babţa cu potenţial de producere a alunecărilor de teren. O a doua categorie de zone expuse la riscuri naturale o constituie terenurile afectate de inundaţii prin revărsări din cursuri de apă şi scurgeri de torenţi în cazul albiilor pe care nu s-au efectuat lucrări de regularizare.